Care este relația, dacă există, între islam și marcionism? Propunerea mea centrală este aceasta: dezvoltarea Islamului poate fi înțeleasă rodnic ca un marcionism care a reușit cu adevărat să se desprindă de lumea evreiască și creștină din care a provenit. Aceasta, în opinia mea, este una dintre cele mai mari surse — poate cea mai mare sursă — de erori islamice, concepții greșite și de aproape incapacitatea cronică a tradiției de a construi punți culturale rodnice cu iudaismul sau creștinismul. (Înțeleg că există o mare industrie casnică de savanți care își câștigă existența susținând contrariul. Nu-mi pasă prea mult de ele.) Rezultatul este o religie care face atât parte din lumea biblică, cât și îi este complet străină, construită pe un text minimalist care este abia înțeles pentru că și-a pierdut referenții, o conștiință religioasă dependentă de referențe, dar hermeneutic autonomă. Un text care face aluzie către o lume pierdută, negând în același timp legitimitatea singurelor tradiții capabile să-i aducă textura. În ceea ce urmează, îmi voi expune gândurile pe această temă. Link mai jos