Noaptea la magazinul alimentar: am văzut un bărbat asiatic în vârstă în fața unei cafenele închise, laptopul deschis cu grafice de tranzacționare pline de indicatori, telefonul pe masă în chineză zgomotos, lucrurile împrăștiate ca și cum ar fi fost fără adăpost. Arătam apocaliptic, simțeam că aș putea fi eu. Moment suprarealist.