În inima outback-ului australian, la peste 880 de mile de Adelaide, se află un loc care pare să nege regulile orașului modern: Coober Pedy. În această întindere deșertică, unde verile aduc căldură ce depășește 105 grade Fahrenheit (45 de grade Celsius), supraviețuirea nu se joacă deasupra solului, ci sub pământ. Nu este o ciudățenie culturală, ci mai degrabă o alegere forțată. Nașterea acestei așezări datează din 1915, când a fost descoperit opalul și a transformat satul în capitala mondială a pietrelor prețioase. Numele în sine, derivat dintr-o expresie aborigenă care înseamnă "omul alb într-o groapă", spune esența sa: majoritatea locuitorilor trăiesc în cavități săpate în stâncă, numite adăposturi, care garantează un climat stabil între 75 și 78 de grade Fahrenheit, un refugiu natural față de deșertul arzător. Dar acesta nu este doar un adăpost simplu. O adevărată comunitate se dezvoltă în subteran, cu biserici, magazine, muzee și chiar un hotel, toate încorporate în pământ. Afară, peisajul este dominat de dealuri de resturi ale minelor și un peisaj care amintește de o planetă extraterestră, atât de mult încât regizorii au ales acest decor pentru filme precum Mad Max Beyond Thunderdome și Pitch Black. Viața de zi cu zi este dură, dar captivantă. Prospectorii de opal continuă să lucreze cu unelte de bază, în timp ce populația, formată din oameni din peste patruzeci de națiuni, creează un mozaic de culturi. Astfel, Coober Pedy devine un simbol radical al adaptării umane, un loc unde pământul nu este doar un refugiu, ci o casă.